Cosmin Marinescu
Azi vă vorbesc din nou despre balet dar într-un mod mai puţin general, pentru că azi vă aduc în faţa ochilor un nume care cu siguranţă nu este necunoscut celor care iubesc această latură a artei dramatice şi nu ar trebui să fie necunoscut niciunui român: Cosmin Marinescu.
De ce este o fiinţă aparte Cosmin? Pentru că este genul de persoană pentru care standardul de execuţie este de la excepţional în sus. Pentru că nimic din ceea ce exprimă el pe scenă nu trădează altceva decât dragostea pe care o poartă baletului. Pentru că este încă un copil, dar un copil care “de bunăvoie şi nesilit de nimeni” îşi dedică orele propriei copilării studierii acestui domeniu plin de graţie şi de frumuseţe. Şi o face atât de bine încât nu mai demult decât pe 27 noiembrie 2013 juriul format din Dragoş Mihalcea – prim-balerin al Baletului Regal Suedez, Simona Şomăcescu – coregraf, maestru de balet şi critic de dans, Ioana Macarie – dansator şi coregraf independent şi Liana Tugearu – critic de dans, a decis să îl desemneze câştigător al concursului „Tribut valorilor culturale româneşti” în categoria dans clasic – balet interpretare. Iar acesta e doar ultimul (deocamdată) titlu din palmaresul impresionant al acestui tânăr mare talent.
La cei doar 11 ani ai săi Cosmin este deja elev al Academiei de Balet a Operei de Stat din Viena. O performanţă cu atât mai valoroasă dacă luăm în considerare preţul plătit pentru a o atinge, care, deşi e plătit cu dragoste şi pasiune faţă de ţelul urmărit, rămâne totuşi un sacrificiu în fond. Iar un sacrificiu merită recunoscut, la fel ca şi talentul care l-a determinat.
Aşa că azi vă îndrept atenţia spre un talent ieşit din comun, care a cucerit deja inimile atâtor pasionaţi de balet din străinătate şi atâtor specialişti în domeniu, şi cu a cărui declaraţie îmi voi încheia scurta introducere, invitându-va să aflaţi mai multe despre el de pe pagina http://www.baletromania.ro/cosmin-marinescu-balerinul-romaniei/:
“Baletul este personificarea zborului unei lebede şi, aripă cu aripă, este imaginea unui vis şi a unui zâmbet care se aşază, precum o speranţă, în conştiinţa lumii. Aş vrea ca într-o zi această lume să fie acasă la mine, în România, şi să-i dăruiesc ce am eu mai de preţ: iubirea pentru balet”
Din dragoste pentru artă 