În data de 25 aprilie, am avut onoarea de a participa la Cenaclul de Seară din cadrul Bibliotecii Naționale Române, pentru un recital al poetului Daniel Dăian, despre care v-am vorbit în numărul de Februarie. Ce am descoperit acolo, atât eu cât și Liliana, participând pentru prima dată la acest cenaclu? Dragoste de literatură și scrierea în forma ei cea mai pură. Și trebuie să mărturisesc că este un sentiment incredibil să fii contemporan cu oameni de carte precum cei care au participat la eveniment. Să privești în ochii celor care ascultă poezia lui Daniel și să citești admirația. Odată cu recitalul poetului, au apărut însă și primele discuții pe textele acestuia, expunându-și părerea poeți, dramaturgi dar și oameni de teatru, invitați la eveniment.
Ce este extraordinar este faptul că acest eveniment fiind un cenaclu se desfășoară periodic, scopul fiind de a uni pe toți iubitorii de litere, fie că sunt scriitori sau nu, și a încerca să adune un public cât mai mare, spre a-l apropia de cultură și cărți. Evenimentul nu se bazează doar pe recitalul propriu-zis, existând și momente muzicale, sau momente în care cei prezenți sunt invitați să citească din creațiile lor, acolo unde este cazul.
Ce a stârnit poezia lui Daniel Dăian, în acea zi de vineri? Admirație, pasiune printre iubitorii de poezie prezenți, valuri de inspirație și critici. Textele sale ale căror mesaje nu pot fi înțelese decât dacă sunt trăite și nu doar ascultate, au atras după sine aplauze, la fiecare punct ce încheia câte un poem, dar deschidea calea altuia la fel, sau mai interesant.
Din perspectiva unui cititor, pot spune că aceste cenacluri sunt binevenite în timpurile astea când totul se face pe fugă, dar mai ales când accesul la informație este atât de liber, îngrădind în același timp cernerea a ce merită asimilat și ce nu.
Dacă pot spune că m-am simțit norocoasă în acea vineri, o pot face din două motive. Primul, pentru că fiind în aceeași încăpere cu oameni de valoare, l-am putut asculta pe Daniel citindu-și creațiile. Este un sentiment total diferit să simți pentru o oră că poți trage cu ochiul la trăirile autorului. Să poți să îi analizezi inflexiunile vocii și să îți dai seama că de fapt modul în care recită el aceeași poezie pe care tu ai citit-o deja câteodată diferă, câteodată trădează energie, furie, dragoste. Este momentul în care poți fi martorul uneia dintre cele mai intime relații dintre câte există – relația dintre autor și creația sa. Să simți cum binecuvântează și pedepsește în acelasi timp cuvintele imediat ce îi părăsesc buzele. Să împărtășești și tu același fior atunci când sentimentul ce l-a împins să dea naștere poeziei sau fragmentului tocmai citit îi poate fi simțit în glas și trădat de privire.
Iar cel de-al doilea motiv, însă nu cel din urmă, pentru care mă pot declara cu adevărat mândră de participarea mea la acest cenaclu, este faptul că pot să vă relatez și vouă, de la “locul faptei” cele întâmplate.
Sfat? Dacă vreți să vă umpleți de energie pozitivă, să vă relaxați în compania unor oameni deosebiți, participați și voi la astfel de întâlniri. Veți înțelege poate ceva mai îndeaproape ce înseamnă să fii scriitor și ce importanță are de fapt o operă literară, mai presus de valoarea materială care este prima evidențiată în societatea de azi.
Din dragoste pentru artă 