Un nou poem al poetului Daniel Dăian

Daniel Dăian şi poemul acestei săptămâni.229875_290376167740409_964418629_n

 

[am alergat prin toate gropile oamenilor cu o mândrie nevinovată]

atârnată la brâu ca o sabie fără dinţi

şi pentru că sunt cel mai sincer bărbat din poemul acesta

orice fiu rătăcitor are dreptul să-şi întoarcă liniştea

acasă

 

pierderea memoriei din trupul mamei a recunoscut că întreaga vinovăţie

a plecat din inima câinelui ca o întrebare fără răspuns

dar nu şi-a mai revenit niciodată din întoarcerea primului născut

în locul sângelui

 

dacă aş putea înlocui prezentul din respiraţie

degetul acuzator al teatrului de păpuşi o să ocolească integral

această nesăbuinţă

însă

nu am reuşit să înşel mersul înainte

deşi mi-am spus nimic întotdeauna

chiar şi când ştiam că afişul cu împuşcături mă vizează

am realizat că urmau să-mi planteze în suflet

un alt om

mult mai tânăr decât mine

 

 

 

 

(Daniel Dăian)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s