Portret de creator: Constantina Dumitrescu

Constantina Dumitrescu

Constantina Dumitrescu

Constantina Dumitrescu s-a născut în ultima decadă a lunii mai a anului 1953 în Podari – Craiova într-o familie de etnici macedoneni. Geamăn prin naştere şi definiţie şi-a dorit întodeauna ca această lume să fie un loc mai frumos şi mai bun. În primul rând mai frumos. Anii comunismului nu au reuşit să-i ştirbească cu nimic spiritul creator, gândirea versatilă şi nonconformistă care aveau să o caracterizeze întreaga viaţă.

S-a căsătorit în anul 1972 şi a adus pe lume o fiică la începutul anului 1973.

În anul 1990 a devenit una dintre primele femei întreprinzător din Craiova, ocazie cu care a demarat un salon de înfrumuseţare.

În anul 1998 a luat decizia de a se implica mai mult în viaţa comunităţii macedonene din România şi astfel a început să se gândească la o modalitate prin care etnicii macedoneni din această ţară şi-ar putea păstra, exprima şi dezvolta identitea etnică, culturală şi lingvistică şi de a le transmite mai departe. Aşa a luat naştere Asociaţia Macedonenilor din România în anul 2000.

Încă de la început doamna Constantina Dumitrescu a fost desemnată să devină persoana care să reprezinte public această organizaţie şi astfel a fost aleasă în unanimitate preşedintele acesteia.

Alături de fiica sa – Liana Dumitrescu – a început lupta pentru recunoaşterea etniei macedonene şi introducerea acesteia pe listele de recenzie din anul 2002. A fost încă o bătălie câştigătă în lungul şir al confruntărilor purtate în numele unui înalt ideal social.

Activitatea de zi cu zi ca preşedinte al unei organizaţii entice a însemnat pe de o parte promovarea şi organizarea de programe, manifestări, evenimente, acţiuni, mese rotunde şi seminarii privind garantarea, păstrarea, exprimarea, promovarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a macedonenilor din România, iar pe de altă parte a însemnat cultivarea valorilor comune, combaterea discriminării şi a prejudecăţilor prin promovarea diversităţii culturale.

Doamna Constantina Dumitrescu a promovat strategii şi politici de dezvoltare organizaţională dar şi comunitară, lucru care a însemnat lucrul în permanenţă cu oamenii, relaţionarea cu aceştia. În poziţia sa de persoană care promovează etnia, doamna Constantina Dumitrescu a promovat, identitatea, cultura şi s-a luptat pentru păstrarea şi punerea în valoare a elementelor definitorii ale etniei macedonene, precum limbă, folclor, şi tradiţii. Cu elocvenţă a susţinut modificările necesare în legislaţia românească legate de minorităţile naţionale.

Doamna Constantina Dumitrescu a considerat că pentru o mai bună afirmare a spiritului civic, a toleranţei şi acceptării diferenţelor culturale, lingvistice şi de religie în vederea integrării armonioase intr-o Europă unită a etniei macedonene din România este necesar ca atât la nivel local, la nivel de ţară dar şi la nivelul Uniunii Europene comunităţile etnice trebuie să fie libere să se manifeste în domeniul cultural, acceptarea diversităţii fiind primul pas în acest proces.

Încă de la începutul activităţii Asociaţiei Macedonenilor din România, doamna Constantina Dumitrescu s-a dedicat şi activităţii de presă, fiind fondatorul Editurii Macedoneanul, iar în anul 2012 fondatorul editurii Liana Dumitrescu care funcționează în cadrul Fundației ”Liana Dumitrescu”. Dânsa a devenind redactorul şef al primei publicaţii lunare a etniei macedonene din România – Macedoneanul. De-a lungul timpului această publicaţie a ajuns ca pe lângă numărul central să mai aibă şi apariţii trimestriale, locale. De asemenea doamna Constantina Dumitrescu a fost iniţiatoarea publicaţiilor “Copiii mileniului trei” şi “Femeia mileniului trei”.

Spiritul creator al doamnei Constantina Dumitrescu nu s-a mărginit numai la atât. Dânsa a început să compună melodii pe ritmurile muzicale caracteristice etniei şi nu numai. La aceasta s-a adăugat şi crearea textelor şi adaptarea lor pentru melodii deja existente. De aici şi până la publicarea primului volum de poezii a fost numai un pas şi acesta s-a înfăptuit în aprilie 2008 când a fost lansat volumul de poezii “Viața în anotimpuri”. Acestuia i-au urmat “Mirosul vieţii” – cel de al doilea volum de poezii în 2009. 2010 s-a arătat a fi un an foarte prolific pentru doamna Constantina Dumitrescu. În acest an au fost publicate: „Sunetele vieţii” – culegere de texte şi melodii, „Puritatea vieţii” – volum de poezii, „Scopul vieţii în pilde şi cugetări”, „Răscrucea vieţii” – volum de poezii şi „Maxime purtate de viață”. Acestora li s-a adăugat de-a lungul anilor: ”Cartea Vieții”, ”Învață din pildele vieții”, ”Din învățăturile vieții”, ”Înțelepciunile vieții”, ”Cugetări și pilde rupte din viață”, ”Viața în timp”, ”Viața și gândul”, ”Poezii alese din viață”, ”Viața mea pentru Liana”, ”Viața se naște prin moarte”, ”Dragostea vieții pentru neam”, ”Tinerețe fără bătrânețe și viață”, ””Cunoaște viața în maxime”. Trebuie menționate aici și cărțile pentru copii care conțin atât povești cât și poezii: ”Învățați să colorați, scrieți și caligrafiați copii”, ”Adevăr și povești și viață”, ”Povestea celor 7 copii” și ”Viața în povești și povețe”. Nu trebuie să uităm nici CD-ul „Melodii pentru suflet” care conține creații al căror text și muzică au fost realizate de către doamna Constantina Dumitrescu și a apărut prima dată la sfârşitul anului 2008. Nu în cele din urmă trebuie menționat volumul 1 al trilogiei Jurnalul Vieții – Puterea gândului – carte inițiatică a modalității cum prin stăpânirea puterii gândului se pot popula universurile. În curs de apariție se mai află: ”Necunoscută viața curge”, ”Poarta vieții”, ”Puterea și viața”, volumul 2 al Jurnalului vieții – Puterea inimii, volumul 3 al Jurnalului vieții – Puterea spiritului, ”Monștrii și viața”, ”Istorie și bucătărie”.

Dedicată în întregime ideii că o cultură aparținând comunităților etnice reprezintă o moștenire care se transmite cu ajutorul elementelor de comunicație specifice cum ar fi gesturile ori cuvintele, scrisul și artele, mass media și că istoria nescrisă se transmite prin gesturile, ritualurile, cunoștințele teoretice, normele abstracte și de religie și prin intermediul memoriei obiective, doamna Constantina Dumitrescu a devenit co-autor la culegerea în trei volume despre tradițiile etnicilor macedoneni, la culegerea în două volume de rețete tradiționale, a celor 18 volume bilingve de cărți de bucate macedonene și a ”Micului dicționar cu cuvinte uzuale macedonene”.

Creațiile artistice ale doamnei Constantina Dumitrescu au apărut în diverse publicații printre care s-au numărat: ”Macedoneanul”, ”Macedoneanul de Timișoara”, ”Macedoneanul de Urzicuța”, ”Macedoneanul de Craiova”, ”Macedoneanul de Băilești”, ”Copiii mileniului trei”, ”Carolina” și ”Cafeneau politică și literară”.

Din activitatea întreprinsă de-a lungul timpului trebuie menționat și faptul că doamna Constantina Dumitrescu a sprijinit inființarea editurii etniei albaneze și a sprijinit timp de 17 ani activitatea A.L.A.R condusă de Oana Manolescu, începând cu înființarea acesteia. La inițiativa dânsei a fost ales și numele publicației comunității albaneze din România. Doamna Constantina Dumitrescu a sprijint-o pe Oana Manolescu în cadrul procesului electoral în perioada 1996-2012.

Altruistă şi plină de dăruire, Constantina Dumitrescu, a ghidat paşii multor oameni de talent din comunitatea macedoneană care cu susţinerea şi sub oblăduirea dânsei au putut să-şi concretizeze visele.

Dominată de spiritul căutării independente, caracterizată de dragostea sa pentru oameni şi altruism dezinteresat, doamna Constantina Dumitrescu şi-a dezvoltat capacităţile extrasenzoriale şi de bioenergoterapeut în beneficiul indivizilor şi al comunităţii. Referiri la capacităţile sale au fost făcute în publicaţiile din domeniu în perioada 1995-2002.

De asemenea, în anul 2012 Constantina Dumitrescu devine președintele Fundației ”Liana Dumitrescu”, fundație care prin activitatea sa dorește în primul rând să propovăduiască prin intermediul ”Clubului Puterii Soarelui” Lumina în interesul vieții pe Pământ și păstrarea la nivel planetar a întregului sistem biologic natural.

Vă invităm să citiţi în continuare o scurtă selecţie din creaţiile dânsei, pentru a face astfel cunoştinţă cu universul său interior creator.

Poziția vieții

Ce este viața?
Cine o cunoaște?
Ce știți voi despre viață și trăirile ei?
Eu cred că este doar clorofilă
Ce face să se plimbe sângele,
Fie el verde sau roșu,
Galben sau albastru,
Prin venele pline de durere.

Această hârtie albă ce poartă cerneală
Are viață sau ce este cu ea?
Îmi puteți răspunde exact
Sau și ea conține clorofilă
Și este părticică din tine,
Din zorile ce inundă planeta
Și suflete ce zac în necunoscut
Pe acest pământ ce poartă
Visele vieții eterne.
Apa

Sunt cuprinsă de furia apelor
Ce sălășluiesc în trupul meu
Și imi amintesc de liniștea cerului
Ce-și plimba apele pe corăbiile de nori,
Eliberand surplusul, alimentând vieți,
Oriunde merg, apă gasesc,
In plante, în insecte, în mine,
Și furia ei mă dezlănțuie,
Ca pe o furtună în calea oceanului,
Clocotesc apele în viața mea,
Precum apele în magma vulcanului
 

Radiografia

Radiografia sufletului
Se citește în harta ochilor,
În mersul trupului
Și în zborul gândurilor.

Radiografia speranțelor
Se citește în stelele Universului,
Că și în puterea iubirii
Și a dorințelor divine.

Radiografia trupurilor

Este doar un biet clișeu voalat
De timpul ce trece peste el
În adâncul necunoscutului.

 
Azi
 
Azi am avut numai gânduri urate
Am invitat un pelican să îmi scoată un ochi
Pentru a plăti tributul vieții
M-am agatat de vapor și-mi doream
Catargul de pe vas să mă ucidă
Da, să mă ucidă cu adevarat
Nu cu o jucărie de lemn
Dar nimic din toate acestea nu s-a întamplat
Azi merg și iar merg
Cu sufletul meu îndurerat
M-aș agăța de aripa unui pescaruș
Ca să mă unesc cu Soarele
Ce plutește peste verdele mării senin
 

Radiografia sincerității
 
Este în candoarea Luminii
Pe care o revarsă cei buni
Și pe care o poartă mereu cu ei.

Radiografia iubirii
Se găsește în emanarea energiilor
Din corpul uman
Ce se revarsă prin sorpul astral.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s