Ad Libitum Voices – Thank you

Pe băieţi îi găsiţi pe Youtube la adresa https://www.youtube.com/channel/UCHETY5NR1_H3CZEubabXIpw dacă vreţi să ascultaţi mai multe înregistrări de-ale lor, sau îi puteţi urmări pe Facebook la adresa https://www.facebook.com/adlibitumvoices sau pe pagina lor personală https://www.adlv.ro, de unde puteţi achiziţiona şi primul lor album, Vino acasă de Crăciun.

Firescul continuităţii unidirecţionale a cursului temporal – sau (mai pe înţelesul tuturor) Motivul „Pleacă şi nu privi înapoi”

Se vehiculează în multe istorii un motiv pe care eu personal îl găsesc foarte interesant, şi anume cel al (ne-)privitului înapoi. Îl găsim în clasicul mit al lui Orfeu, unde se concluzionează prin pierderea definitivă a Euridicei la ieşirea din Infern, îl găsim în poveşti precum Farizada din cele „1001 de nopţi”, în care fraţii…

Un gram de istorie: Marea Unire din 1918 şi arta românească din acea perioadă

Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit într-un stat național, România. Datorită Congresului Naționalităților din Austro-Ungaria, care a avut loc la Roma, s-a adoptat o moțiune, cerând recunoașterea dreptului fiecărei națiuni de a se constituie într-un stat național. Prin urmare, la data de…

Cezara Munteanu: “Când sala este plină ești cel mai fericit, pentru că știi că mesajul tău va atinge cât mai multe suflete”

Cezara Munteanu are 25 de ani și nu este de pe plaiurile bucureştene, vine direct din Botoșani. Cred că de aici i se trage pofta pentru viață pe care o emană prin toți porii. Întodeauna am fost omul care a spus că lucrurile bune apar când crezi în ele și la momentele potrivite. La fel…

Mihaela Constantin: “acesta este direcția pe care trebuie să merg”

Câştigătoare a mai multor premii la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, expozantă atât pe plaiurile natale cât şi peste hotare, Mihaela Constantin este o artistă complexă, având la activ numeroase realizări şi promiţând încă şi mai multe pe viitor. Aşa că am astăzi plăcerea de a vă face cunoştinţă cu ea, convinsă fiind…

Oksana – proză (foarte) scurtă – de Liliana Negoi

Un strop de sudoare, căzând pe plita încinsă, sfârâi iute întru nefiinţă. Flacăra lămpii, hrănindu-se cu visele câtorva molii stinghere, fâlfâi, făcând umbrele lucrurilor din jur să joace pe pereţi. În ciuda faptului că în bucătărie era cald, Oksana se zgribuli – dincolo de fereastra veche, zorii de octombrie făgăduiau o zi urâtă, cu un…

Angi Melania Cristea – grupaj de poezii

Angi Melania Cristea este o poetă de-acum bine-cunoscută cititorilor revistei noastre, care au mai avut ocazia în câteva rânduri să ia contact cu sensibilitatea aparte şi tehnica poetică a acestei autoare de origine macedoneană. Este profesor de limba română a Liceului de Artă “Marin Sorescu” din Craiova, membră a mai multor cenacluri literare, câştigătoare a…

Scrisoare către cuvinte şi Cuvânt

Ţi-am văzut zilele trecute, dragă Liviu, ultima lucrare, “Arcul limbii române”, şi m-am înfiorat cu uimire şi bucurie. Era ceva în acea creaţie care, încă de la întâia privire, te punea pe gânduri. Aşa că am stat şi am gândit, tot în limba română, încercând să înţeleg ce ascunde atât de minunat forma aceea deosebită…

Liliana Negoi – poezii

tăceri de lapte mi-e dor de libertatea din gustul unei piersici aşa cum râdea ea către mine pe vremuri, sfâşiată de caninii mei de lapte – uneori cuvintele pe care le dezgrop din amintiri încă îi mai poartă stigmatul zemos şi aromat, mâinile îmi miros iar a funingine şi aripi de fluturi iar soarele îşi…

Tiana Badea – selecţii poetice

Tiana Badea este o foarte tânără poetă de doar 16 ani din Craiova, despre care v-am mai vorbit într-un număr anterior. Deținătoare  a mai multor premii, printre care și  medalia de argint la Concursul Internațional  de Poezie de la Triuggio, Tiana Badea a publicat deja doua volume de poezie: “Omul fabrică  de vise” și “Cartea…

Poteca – proză scurtă

Lemnul vechi al uşii, împânzit de sori, păstra în el culoarea apei care hrănise, cu mult timp în urmă, o întreagă pădure de mesteceni, şi, odată cu ea, şi izul de rozmarin al mâinii care o tăiase. Pe culmea degetelor acelei mâini apusese soarele de multe ori, iar la rădăcina unuia dintre ele era un…