– Naţia ta de cioară! Micu lăsă să-i scape vorbele alea cu năduf, privind în sus, spre pasărea tuciurie, care îl privea când cu un ochi, când cu altul, de pe creanga aceea de prun. În clonţul ei sclipea micul giuvaier de alamă pe care i-l dăruise el nevesti-sii la cununie şi pe care aceasta,…